Cele mai multe dintre instituțiile publice, cu ocazia stabilirii drepturilor salariale ale lucrătorilor – personal contractual, pe lângă actele administrative obligatorii prevăzute de lege (dispozițiile), emit și Acte adiționale, cu toate că legea interzice expres acest lucru.
Motivația angajatorilor publici este una foarte simplă: prin emiterea acestor Acte adiționale la contractul individual de muncă și semnarea lor de către angajați, angajatorii doresc să se asigure că dreptul lucrătorilor la contestație, recunoscut de lege, va fi practic anulat.
OBLIGAȚIA DE INFORMARE
Codul Muncii prevede, ca regulă principală, la Art. 17 alin. (3) lit. ”k” și alin. (5) obligația angajatorului să informeze salariatul, printre altele, cu privire la salariul de bază și celelalte elemente constitutive ale veniturilor salariale ale acestuia.
UNDE-I LEGE, NU-I TOCMEALĂ
Orice modificare a unuia dintre aceste elemente impune încheierea unui Act adiţional la contract, anterior producerii modificării. Atenție, însă: EXCEPŢIE fac, potrivit Codului Muncii, Art. 17 alin. (5) teza finală, situaţiile în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege sau în contractul colectiv de muncă aplicabil.
LEGEA NU PREVEDE ACTE ADIȚIONALE
În cazul personalului contractual din Administrația publică, Sănătate și Asistență socială, aceste modificări cu privire la salarii apar prevăzute în mod expres de lege. Ne referim aici la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
În baza legii salarizării, ordonatorii de credite bugetare, adică angajatorii bugetari, emit decizii (dispoziții) de stabilire a drepturilor salariale, care, potrivit legii, pot fi contestate.
PROCEDURA LEGALĂ DE CONTESTARE NU INCLUDE ACTELE ADIȚIONALE
Legea salarizării prevede la Art. 37 procedura de soluţionare a contestaţiilor lucrătorilor în legătură cu stabilirea salariilor lor de bază, a sporurilor şi a celorlalte drepturi care se acordă potrivit prevederilor acestei legi. Lucrătorul are datoria să semneze de primire actul administrativ (dispoziția) de stabilire a drepturilor salariale, ”am primit un exemplar”, cu menționarea datei primirii, pe ambele exemplare, atât pe cel care i se înmânează, cât și pe cel care rămâne la angajator, urmând ca, dacă nu este mulțumit, să poată contesta în condițiile legii, în termen legal de la data comunicării deciziei (dispoziției).
Atenție! Prin semnarea de primire a dispoziției de stabilire a drepturilor salariale se consideră îndeplinită și ”obligația de informare a lucrătorului” prevăzută de Codul Muncii în sarcina angajatorului, nemaifiind nevoie de încheierea unui Act adițional la contractul de muncă.
Contestaţia împotriva dispoziției de stabilire a drepturilor salariale poate fi depusă la sediul instituției bugetare angajatoare în termen de 20 de zile calendaristice de la data comunicării actului administrativ (dispoziției) de stabilire a drepturilor salariale. Instituția soluţionează contestaţia în termen de 30 de zile calendaristice, iar împotriva modului de soluţionare a contestaţiei persoana nemulţumită se poate adresa instanţei judecătoreşti competente potrivit legii, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării soluţionării contestaţiei.
În procedura de contestare, salariatul va putea fi asistat sau reprezentat de sindicat, în condițiile legii, prin apărători proprii sau aleși.
SEMNIFICAȚIA GESTULUI GREȘIT
Semnarea unui act adițional are semnificația ACCEPTĂRII de către salariat a salariului de bază și/sau a celorlalte elemente care fac parte din venitul său salarial brut.
În atari condiții, dacă lucrătorul va uza de procedura de contestație prevăzută de Legea salarizării, șansele acestuia în fața instanței sunt practic nule, deoarece angajatorii vor invoca faptul că aceștia și-au asumat prin Actul adițional la contract respectivele modificări, iar instanța va lua act de faptul că angajatul și-a dat acordul asupra acestor modificări prin semnarea actului adițional.
CONCLUZIE
Personalul contractual din administrația publică VA SEMNA de primire doar dispoziția de stabilire a drepturilor salariale, cu menționarea obligatorie a datei, pe ambele exemplare, și NU va semna Act adițional la contractul individual de muncă referitor la stabilirea salariului.
NU UITAȚI: Pentru orice neclaritate în legătură cu aplicarea prevederilor legale referitoare la drepturile dumneavoastră, adresați-vă organizației sindicale din care faceți parte. Sindicatul Național Forța Legii apără gratuit drepturile economice, sociale și profesionale ale membrilor săi, printr-o echipă de apărători proprii, cu cele mai bune rezultate în Justiție.
Foto: pexels.com
[…] acestea, după ce, în 2010, lucrătorul a fost afectat de o concediere colectivă pe care tot Forța Legii a anulat-o definitiv în […]
[…] acestea, după ce, în 2010, lucrătorul a fost afectat de o concediere colectivă pe care tot Forța Legii a anulat-o definitiv în […]