DATA LIMITĂ – Ziua de 31 martie reprezintă data limită pentru efectuarea evaluării performanţelor profesionale individuale ale tuturor funcționarilor publici din autoritățile și instituțiile publice din România.
CE REPREZINTĂ EVALUAREA ANUALĂ?
Evaluarea trebuie să reprezinte, potrivit legii, o apreciere obiectivă a performanţelor profesionale individuale pe parcursul unui întreg an calendaristic anterior și se realizează pentru toţi funcționarii publici de conducere sau de execuție care au desfăşurat efectiv activitate cel puțin 6 luni în anul calendaristic anterior, pentru care se realizează evaluarea.
CARE SUNT EFECTELE EVALUĂRII? CUI ÎI ÎNCETEAZĂ RAPORTUL DE SERVICIU ȘI CUI I SE REDUCE SALARIUL
Punctajele finale al evaluării performanţelor profesionale individuale stau la baza acordării calificativelor pentru anul anterior, astfel:
Un punctaj între 1,00 şi 2,50 atrage după sine calificativul „nesatisfăcător”, care conduce automat la încetarea raportului de serviciu.
Un punctaj între 2,51 şi 3,50 atrage calificativul „satisfăcător”, care conduce la diminuarea drepturilor salariale cu 10% până la următoarea evaluare anuală.
Punctajul între 3,51 şi 4,50 acordă calificativul „bine”, iar între 4,51 şi 5,00 calificativul „foarte bine”. Ambele variante sunt echivalente din punct de vedere legal și nu necesită a fi contestate de către funcționarul public. Chiar și în situația în care funcționarul dorește să participe la un examen de promovare în grad profesional imediat superior, acesta trebuie să fi obţinut cel puţin calificativul „bine” la evaluarea performanţelor individuale în ultimii 2 ani de activitate.
CE ESTE RAPORTUL DE EVALUARE?
În realizarea evaluării, evaluatorul întocmeşte un raport de evaluare a performanţelor profesionale individuale, în care evaluatorul acordă note pentru componentele evaluării obiectivelor, consemnează rezultatele deosebite și dificultăţile întâmpinate de funcţionarul public în perioada evaluată şi orice alte observaţii relevante, stabileşte punctajul final, calificativul acordat, necesităţile de formare profesională și obiectivele individuale pentru anul următor perioadei evaluate.
După întocmirea raportului de evaluare, urmează etapa interviului, care constă într-o discuţie între evaluator şi funcţionarul evaluat, în care se aduce la cunoştinţa funcţionarului evaluat conţinutul raportului de evaluare, se discută aspectele cuprinse în acesta, finalitatea fiind semnarea şi datarea raportului, atât de evaluator, cât şi de funcţionarul public evaluat.
În cazul în care există diferenţe de opinie asupra conţinutului raportului de evaluare între funcţionarul public evaluat şi evaluator, dacă pe parcursul interviului se ajunge la un punct de vedere comun, evaluatorul poate modifica raportul de evaluare, în caz contrar, funcţionarul public consemnează comentariile sale în raportul de evaluare, în secţiunea dedicată.
SE POATE REFUZA SEMNAREA RAPORTULUI DE EVALUARE?
Semnarea raportului de evaluare este practic obligatorie. Legea prevede că în situaţia în care funcţionarul evaluat refuză să semneze raportul de evaluare, acest aspect se consemnează într-un proces-verbal întocmit de către evaluator şi semnat de acesta şi de un martor. Refuzul funcţionarului evaluat de a semna raportul de evaluare nu împiedică producerea efectelor juridice ale acestuia.
CE URMEAZĂ DUPĂ SEMNAREA RAPORTULUI DE EVALUARE
Raportul de evaluare rezultat în urma interviului, adică semnat de evaluator și de funcționarul evaluat, se înaintează contrasemnatarului, care semnează raportul aşa cum a fost completat de evaluator.
După caz, contrasemnatarul poate modifica raportul, cu obligaţia de motivare şi de înştiinţare a funcţionarului public evaluat, caz în care funcţionarul evaluat semnează raportul de evaluare modificat de contrasemnatar, cu posibilitatea consemnării observaţiilor sale, dacă este cazul.
La finalizarea acestei ultime etape a evaluării, o copie a raportului de evaluare se comunică funcţionarului public evaluat.
CONTESTAREA PE CALE ADMINISTRATIVĂ
Funcţionarii publici nemulţumiţi de evaluarea comunicată în condițiile arătate mai sus o pot contesta, în cadrul procedurii de evaluare, la conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoştinţă.
Foarte important: este strict obligatoriu să menționați pe ambele exemplare ”Am primit un exemplar”, să semnați și să înscrieți data primirii.
Funcționarii publici membri de sindicat nemulţumiți de rezultatul evaluării se vor adresa de urgență organizației sindicale în vederea primirii formularului de contestație pe care îl vor completa și depune la instituție, în termen legal.
SOLUȚIONAREA CONTESTAȚIILOR ÎN ETAPA ADMINISTRATIVĂ
Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice soluţionează contestaţia în termen de 10 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a contestaţiei.
Pe baza raportului de evaluare şi a referatelor întocmite de funcţionarul public evaluat, de evaluator, respectiv de contrasemnatar, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice respinge motivat contestaţia sau o admite, caz în care modifică raportul de evaluare în mod corespunzător.
Rezultatul contestaţiei se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile calendaristice de la soluţionarea acesteia.
COMUNICAREA COPIEI CERTIFICATE A RAPORTULUI DE EVALUARE
În condiţiile în care funcţionarul public nu a contestat rezultatul evaluării, sau la expirarea termenului de comunicare a soluționării contestației, o copie a raportului de evaluare, certificată pentru conformitate cu originalul de persoana cu atribuţii privind evidenţa personalului din cadrul compartimentului de resurse umane, se comunică funcţionarului public.
SOLUȚIONAREA CONTESTAȚIILOR ÎN JUSTIȚIE
Funcţionarul public nemulţumit de rezultatul evaluării performanţelor profesionale individuale se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.
Funcționarii publici membri de sindicat se vor adresa organizației sindicale în vederea formulării în termen legal a referatului, respectiv a contestației către instanță.
Foto: economica.net
Autor Tina Vlăducu.
Tina Vlăducu este consilier juridic și apărător propriu al Sindicatului Național Forța Legii. Este responsabil de organizarea și funcționarea Casei de Ajutor Rambursabil (CAR) Forța Legii, un instrument deosebit de important și util pentru membrii de sindicat, pentru soluționarea unor probleme financiare și sociale. Este licențiată în Științe juridice în cadrul Facultății de Drept a Universității din Craiova. Cu o experiență de peste 9 ani în domeniu, reprezintă membrii de sindicat în fața comisiilor de disciplină și în instanțele de judecată și răspunde în Justiție în numele membrilor de sindicat, în baza mandatului acordat de aceștia.
